Personalitate marcantă intre profesorii Scolii Superioare de Arhivistică (1937-1948), ai Facultăţii de Istorie (1949-1952) şi ai Facultăţii de Teologie Ortodoxă din Bucureşti (1956-1975). membru al Academiei Române (1993-1998), Alexandru Elian impresiona pe cei care l-au cunoscut prin erudiţie şi onestitate academică, prin exigentă şi nobleţe. Era mai întâi exigent cu el însuşi: scria puţin, dar bine documentat, cu un simt sacru al adevărului şi al rigorii ştiinţifice care trezeşte admiraţie şi veneraţie. Profesorul Alexandru Elian rămâne în amintirea doctoranzilor de la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti care l-au audiat sau care l-au întâlnit un model de sobrietate şi verticalitate morală, un mare intelectual mirean fidel Bisericii sale.

Acest volum reunește douăzeci și trei de studii, între care: Moldova și Bizanțul în secolul al XV-lea; Mitropolitul Dosoftei și literatura patristică;Cultura teologică în epoca brâncovenească.

Lucrarea a apărut sub egida Editurii Trinitas.