Sufletul său, tezaur al virtuților, părăsind trupul, dănțuiește împreună cu sfinții, în timp ce la noi, buzele sale înaripate au tăcut, iar limba se odihnește, acea limbă care s-a supus tăcerii doar în moarte, sau, mai bine spus, care nici acum nu și-a pierdut libertatea de vorbire, ci a așezat-o mai dinainte în cărți ca pe o provizie mângâietoare pentru flămânzirea de azi. Textul care apare aici pentru prima dată în limba română reprezintă versiunea extinsă, atribuită lui Martyrius al Antiohiei, a celui mai timpuriu izvor istoric care documentează viața, activitatea și depunerea marelui ierarh Ioan Gură de Aur: o cuvântare funebră rostită imediat după ce vestea morții sale (407 d.Hr.) a ajuns la Constantinopol.

 Pr. Adrian-Aurel Podaru (n. 1976) este conferențiar la Facultatea de Teologie Ortodoxă, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, unde predă Patrologie și Literatură Post-patristică. A mai tradus, între altele, Omiliile la Statui ale Sfântului Ioan Gură de Aur
(Polirom, 2011).

Dragoș Boicu (n. 1984), lector la Facultatea de Teologie Ortodoxă a Universității „Lucian Blaga” din Sibiu, a editat recent, în colaborare cu Dragoș Mîrșanu, volumul Sinodul de la Niceea (325): istorie și receptare (Doxologia, 2025).

<Colecția Historia Christiana. Seria „Texte” 4>