Răsăritul și Apusul: O istorie a scindării creștinătății

Din epoca apostolică până la Sinodul de la Florența
Anul apariției: 

Descriere

La Sinodul de la Florența, aproape că fusese atins țelul unirii, un țel totuși foarte dificil de realizat. Deciziile adoptate nu i-au favorizat deloc pe greci, întrucât, în cazul fiecărei chestiuni dezbătute, acestora li s-a cerut să accepte poziția latinilor. Se înțelege de ce au plecat de la sinod cu sentimentul că acesta nu făcuse decât să adâncească schisma căreia își propusese să îi pună capăt. Până în ziua de astăzi, s-a întâmplat rar ca istoricii ortodocși ai Bisericii să aprecieze că tensiunile din 1054, care au dus la confruntarea dintre cardinalul Humbert și patriarhul ecumenic Mihail Cerularie, au constituit momentul când comuniunea s-a destrămat. Mai curând, aceștia constată că hotărârile adoptate la Florența sau prădarea Constantinopolului în 1204 au fost factorii care au făcut ca sciziunea dintre Apusul latin și Răsăritul grec să devină o stare permanentă.

Henry Chadwick

<Colecția Historia Christiana, nr. 1>

<volumul a apărut în ediție cartonată (2017) și broșată (2021)>

Semnalări

„În cazul Profesorului Chadwick, cunoașterea profundă a cauzelor discrepanțelor apărute în dreptul canonic, practicile bisericești și teologie este egalată numai de via sa apreciere pentru convingerile susținute cu ardoare de ambele părți.” (The Journal of Theological Studies - recenzie la volumul original)

„Această masivă tentativă de a scruta tribulațiile Marii Schisme, apărută inițial în 2003, este negreșit o capodoperă a genului prin minuție analitică, limpezime ideatică și originalitate bine temperată. Lecțiile cu deschidere spre frățietate autentică de care abundă, deși extrem de discret (e.g.: «faptul că dezbaterile s-au purtat pe un ton combativ nu a slujit cauzei ecumenice»), paginile acestei cărți de mare valoare euristică sunt multe, iar folosul străbaterii ei, cu siguranță rămâne unul major pentru cititorii avizați și tinerii studioși instruiți.” (Claudiu T. Arieșan, Orizont)

„Este o lucrare complexă, documentată, care, şi printr-o prezentare succintă a unora dintre «episoadele» semnificative şi analize/concluzii, cu care lectorul poate fi sau nu întru totul pe aceeaşi lungime de undă, poate oferi o imagine coerentă asupra istoriei scindării creştinătăţii. Sigur, probabil se pot găsi subiecte de discuţie relativ la o interpretare sau alta, relativ la rolul/ponderea unui personaj sau a unui eveniment sau altul (amintim doar unul: Henry Chadwick scrie că arar istoricii ortodocşi ai Bisericii au considerat că «tensiunile» din 1054 au dus la momentul rupturii, ci mai curând că deciziile luate la Florenţa ori prădarea Constantinopolului, în 1204 au permanentizat schisma), dar asta nu ar fi ceva nou, nici când este vorba despre acest subiect. Dar una peste alta este o carte de luat în seamă, documentată, scrisă de un reputat specialist în domeniu. Sper ca această succintă semnalare, menită să trezească interesul, în tonul rubricii, să constituie şi un îndemn la lectură.” (Marius Chelaru, Convorbiri literare)

Autor

Henri Chadwick (1920-2008) a fost profesor la Universitățile Oxford și Cambridge. Specialist în istoria primelor secole creștine, el este, între altele, autorul lucrărilor Boethius (1981), Augustine (1986) și The Church in Ancient Society (2001).

La editura Doxologia a apărut: Răsăritul și Apusul: O istorie a scindării creștinătății. Din epoca apostolică până la Sinodul de la Florența (2017)

Contribuții

Irina-Monica Bazon (traducere)

Dragoș Mîrșanu (ediție îngrijită)