Receptarea Părinților greci ai Bisericii în Occident

Contribuția lui Ioan Scotus Eriugena
Anul apariției: 

Descriere

Ioan Scotus Eriugena este considerat primul mare gânditor scolastic, fără de care nu putem concepe Renașterea culturală carolingiană. Importanța și caracterul inedit al operei lui Eriugena stau în cunoașterea și efortul remarcabil de a introduce în lumea apuseană scrierile Părinților greci. Atunci când îi compară între ei pe Părinții greci și pe Părinții latini, lui Eriugena îi place adesea să sublinieze că-i preferă pe cei dintâi, deoarece, consideră că grecii au văzut lucrurile cu mai multă profunzime decât latinii și au știut să se exprime mai just decât aceștia.
O selecție a studiilor lui E. Jeauneau este oferită aici cititorului român interesat de începuturile transferului și receptării culturii teologice de limbă greacă în limba latină, în Evul Mediu timpuriu, cu privire specială asupra momentului Eriugena.

Cu o prefață a autorului la ediția în limba română.

<Colecția Historia Christiana, nr. 4>

Semnalări

„Mărturisesc de la bun început că publicarea acestei cărți despre un autor imens pentru gîndirea medievală occidentală, dar, cred, aproape necunoscut în România în afara cercurilor medieviștilor, mi-a depășit așteptările cele mai optimiste. [...] Prin munca sa adeseori aspră de redare în latină a gîndirii capadociene, dionisiene și maximiene, pentru care trebuia să inventeze un nou lexic, Eriugena devine, după Boethius, cel mai important mediator cultural, o punte esențială între lumi care se înstrăinaseră suficient de mult încît nu se mai puteau recunoaște fără interpret. [...] Prin publicarea acestei cărți, pe care Florin Crîșmăreanu a îngrijit-o cu minuție și competență, Editura Doxologia face o operă culturală de prim ordin: restituie simbolic conștiinței răsăritene «momentul Eriugena» în toată anvergura sa.” (Bogdan Tătăru-Cazaban, Dilema Veche)

„Studiile [cuprinse în volum] sunt, de fapt, cele după care alergam înnebuniți în deceniile trecute să ni le fotocopiem în bibliotecile la care începeam să avem acces, evaluându-le care pe aurul unei științe de care fusesem pe nedrept privați. Citindu-le pe atunci, înțelegeam cum invocarea unei spiritualități «răsăritene» care ar trebui, chipurile, opusă unei tradiții occidentale până la nivelul unei teorii deterministe a culturii este un construct cultural nenorocit care a bântuit cel puțin secolul XX românesc și care nu a avut un alt substrat în afară de cel politic. Dimpotrivă, studiul operei de traducător și de exeget al lui Eriugena, din autori greci precum Grigorie din Nyssa, Dionisie Pseudo-Areopagitul sau Maxim Mărturisitorul era primul indiciu al fundamentelor comune [...]. Fapt onorant, savantul [i.e., Jeauneau] a corespondat cu editorul său român și a adăugat o introducere proprie volumului.” (Alexander Baumgarten, România literară)

Autor

Édouard Jeauneau (1924-2019), savant de renume internațional în domeniul paleografiei și al studiilor medievale (Centre National de la Recherche Scientifique, Paris/Pontifical Institute of Mediaeval Studies, Toronto), a publicat de-a lungul activității sale de cercetare numeroase titluri, între care se remarcă antologiile Études érigéniennes (Paris, 1987) și "Tendenda vela". Excursions littéraires et digressions philosophiques à travers le Moyen Âge (Turnhout, 2007).

Contribuții

Ana-Maria Răducan (traducere din limba franceză)

Elena Cojocariu (traducere din limba franceză)

Florin Crîșmăreanu (ediție îngrijită, studiu introductiv, note, bibliografie și indici)