„Mărturisesc de la bun început că publicarea acestei cărți despre un autor imens pentru gîndirea medievală occidentală, dar, cred, aproape necunoscut în România în afara cercurilor medieviștilor, mi-a depășit așteptările cele mai optimiste. [...] Prin munca sa adeseori aspră de redare în latină a gîndirii capadociene, dionisiene și maximiene, pentru care trebuia să inventeze un nou lexic, Eriugena devine, după Boethius, cel mai important mediator cultural, o punte esențială între lumi care se înstrăinaseră suficient de mult încît nu se mai puteau recunoaște fără interpret. [...] Prin publicarea acestei cărți, pe care Florin Crîșmăreanu a îngrijit-o cu minuție și competență, Editura Doxologia face o operă culturală de prim ordin: restituie simbolic conștiinței răsăritene «momentul Eriugena» în toată anvergura sa.” (Bogdan Tătăru-Cazaban, Dilema Veche)

„Studiile [cuprinse în volum] sunt, de fapt, cele după care alergam înnebuniți în deceniile trecute să ni le fotocopiem în bibliotecile la care începeam să avem acces, evaluându-le care pe aurul unei științe de care fusesem pe nedrept privați. Citindu-le pe atunci, înțelegeam cum invocarea unei spiritualități «răsăritene» care ar trebui, chipurile, opusă unei tradiții occidentale până la nivelul unei teorii deterministe a culturii este un construct cultural nenorocit care a bântuit cel puțin secolul XX românesc și care nu a avut un alt substrat în afară de cel politic. Dimpotrivă, studiul operei de traducător și de exeget al lui Eriugena, din autori greci precum Grigorie din Nyssa, Dionisie Pseudo-Areopagitul sau Maxim Mărturisitorul era primul indiciu al fundamentelor comune [...]. Fapt onorant, savantul [i.e., Jeauneau] a corespondat cu editorul său român și a adăugat o introducere proprie volumului.” (Alexander Baumgarten, România literară)