Într-o epocă măcinată de pluralitatea sensurilor şi de lipsa unui reper clar pentru conturarea unei perspective filosofice asupra lumii, textele Sfinților Părinţi sunt o adevărată oază pentru căutările omului modern.

Lecturând Omiliile palamite, cititorul modern va descoperi o lume imprimată de necesitatea pocăinţei şi a îndumnezeirii prin ortopraxie şi ortodoxie, şi nu de dezideratele de împlinire personală circumscrise lumii acesteia. Omul nu se afirmă pe sine, potenţându-şi calităţile, ci sinele se dezvoltă doar dacă harul lui Dumnezeu îşi găseşte sălaş într-o inimă înfrântă şi deschisă energiilor necreate și îndumnezeitoare ale lui Dumnezeu.

Lumea Omiliilor Sfântului Grigorie este lumea unei teologii desprinsă din experiența harului, în care lucrarea și prezența lui Dumnezeu în creație trebuie înțelese plecând de la pătimirea acestei prezențe și de la simțirea nemijlocită a acestuia. Ceea ce este uimitor în aceste omilii este modul în care discursul palamit, extrem de elaborat, ajuns în Triade la un rafinament greu de egalat, adevărat pisc al gândirii teologice bizantine, este accesibilizat pastoral creștinilor simpli, care-l audiau poate Duminică de Duminică pe Mitropolitul lor.

Pr. Roger Coresciuc

<Colecția Viața în Hristos. Pagini de Filocalie, nr. 11>